ACT si Politon
01-10-2020
0 comentarii
Omul contemporan, prins în iureșul vieții de zi cu zi, nu mai are timp să discearnă între ceea ce e adevărat și ceea ce e fals în știrile cu care e bombardat zilnic, crezând, sau dorind mai degrabă să creadă, că instituțiile media își fac datoria de a cerne adevărul de minciună în numele unui prestigiu și a unei onestități pe care le pretind. Dar, mass-media ne înșală de cele mai multe ori așteptările turnându-ne vrute și nevrute, adevăruri trunchiate sau minciuni sfruntate de-a dreptul, pentru că și ele sunt prinse la rândul lor într-un iureș nebun după exclusivități, știri bombă și senzațional care aduc audiență, și deci… bani.
În epoca contemporană știrile false au devenit aproape o normalitate, după cum observă Alina Bârgăoanu, profesor universitar doctor, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA și autoarea cărții „#Fakenews. Noua cursă a înarmării”, apărută la Editura Evrika Publishing. Potrivit acesteia, conspirațiile, interpretările exotice și opiniile extreme au început să facă parte în mod obișnuit din viața noastră de zi cu zi.
Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu: „Să învățăm să facem distincția între adevăr și minciună în știrile de zi cu zi!”
În august 2020, cel mai cunoscut vlogger din România, Selly (19 ani), cu peste două milioane de urmăritori pe YouTube și peste un milion de euro încasați din publicitate, a oferit cel mai elocvent exemplu despre cât de ușor se pot răspândi știrile false în mass-media românești, și prin urmare, cu câtă ușurință putem fi cu toții dezinformați. Vloggerul și-a înscenat un accident auto și a trimis un film cu înscenarea lui la România TV, accidentul fiind prezentat chipurile din perspectiva unui martor. Toată presa românească a preluat știrea fără ca nimeni să se deranjeze să o verifice…
Dar fenomenul fake news este mult mai complex. Știrile false pot duce în zilele noastre la pierderi de milioane pentru unele companii, pot distruge candidați la funcții cheie ale statului sau pot transforma niște anonimi în celebrități. Știrile false au o putere extraordinară deși nu fac nimic mai mult decât să ne exploateze emoțiile și să se muleze, perfect dacă se poate, pe convingerile noastre anterioare.
Ryan Holiday, autorul bestsellerului internațional „Crede-mă, te mint! Confesiunile unui manipulator media” dezvăluie în acest volum fața întunecată a mass-media, din perspectiva cuiva care a fost pe „baricadele” acestui fenomen. Jobul lui a fost acela de a minți mass-media, pentru ca ele să te mintă la rândul lor pe tine. Cum a făcut-o? Cu ce preț? Cât a câștigat făcând asta? Cine a avut de câștigat în urma acestor jocuri murdare? Unde este etica în toată această poveste?
Răspunsurile la aceste întrebări le vei găsi pe parcursul unei cărți care îți deschide ochii și te ajută să realizezi cum funcționează de fapt mass-media și cât de „reală” este realitatea așa cum o percepem noi. Dar, cartea relevă ceva încă și mai interesant decât atât, după cum remarcă prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu în cadrul unui nou interviu ACT și Politon Talk Live, și anume: mecanismele psihologice și posibilitățile tehnologice care ne predispun la manipulare.
Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu: „Numărul mare de admiratori ai lui Ryan Holiday de pe rețelele de socializare arată că el chiar știe să folosească mediul digital.”
Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, invitata colaboratoarei noastre Antoaneta Banu la o nouă ediție a emisiunii ACT și Politon Talk Live, a identificat pentru voi unul dintre punctele forte ale acestui volum:
„Una dintre ideile cele mai bune ale cărții este aceea că orice intenție de manipulare, de dezinformare, de transmitere a unei știri false se „cuplează” cu o stare psihologică anterioară a publicului. Cred că măiestria celor care se ocupă de dezinformare este aceea de a detecta în mod corect și de a exploata această stare de spirit anterioară, fie că vorbim despre stări de nemulțumire, stări de furie, etc. Pare simplu, dar de fapt nu e deloc ușor.”
Așadar, despre această carte, despre fake news și mai ales despre cum să nu cădem în capcana știrilor false, a discutat Antoaneta Banu cu prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, în cadrul unei noi ediții a emisiunii ACT și Politon Talk Live intitulate: TheReinventor: CREDE-MĂ, TE MINT! În laboratoarele fake news.
Emisiunea online ACT și Politon Talk Live – nominalizată de curând la Webstock Awards 2020, cea mai mare gală de premiere a proiectelor de social media din România, la categoria BEST ONLINE VIDEO SHOWS - este un proiect media unic în România, în cadrul căruia moderatoarea Antoaneta Banu, learning-activator, dezbate subiecte de actualitate cu invitați avizați pornind de la titlurile de succes ale editurii. Emisiunea se difuzează LIVE, exclusiv online, de două ori pe săptămână (miercurea și vinerea de la ora 11.00) pe conturile de Facebook și de YouTube ale Editurii ACT și Politon.
Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu: „Știrile false se bazează pe exploatarea a ceea ce avem noi deja în minte. Lucrurile de care ar trebui să ne ferim cel mai mult sunt aceste păreri pe care le avem noi deja și de conținutul care caută să se cupleze exact cu aceste păreri. Știrile false mizează pe acest mecanism.”
Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA are un CV impresionant din care reiese cu ușurință interesul deosebit pe care l-a manifestat față de fenomenul fake news. Este expert în cadrul grupului la nivel înalt pentru combaterea știrilor false din cadrul Comisiei Europene, autoarea cărții „#Fakenews. Noua cursă a înarmării” apărută la Editura Evrika Publishing, dar și coautoarea și coeditorul mai multor volume atât în limba română cât și în limba engleză, președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România, fondatoarea Center for EU Communication Studies, SNSPA și al revistei online Convorbiri Europene.
În luna martie a anului curent, Alina Bârgăoanu a realizat un jurnal de infodemie, mai precis, studiul intitulat: Percepția publică în contextul pandemiei de Covid – 19, având la bază un sondaj de opinie realizat la nivel național, în cadrul căruia a dezvăluit cele mai populare teorii ale conspirației care au circulat la începutul pandemiei în România și categoriile sociale cele mai predispuse să îmbrățișeze aceste teorii.
Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu: „Principalul mecanism de viralizare online îl reprezintă furia.”
Sursa foto: zf.ro
În cadrul interviului acordat colaboratoarei noastre Antoaneta Banu, Alina Bârgăoanu a vorbit despre acest studiu extrem de interesant, pornind de la volumul „Crede-mă, te mint!” al lui Ryan Holiday, dar și despre alte subiecte la fel de interesante precum:
• Pandemia de coronavirus și fenomenul fake news.
• Ryan Holiday și riscul pe care și l-a asumat dezvăluind cele mai negre secrete ale mass-media.
• Pericolele ascunse dintr-o carte predată în colegiile din întreaga lume.
• Percepția publică în contextul pandemiei Covid - 19 - prima cercetare realizată în România pe tema teoriilor conspirației care circulau la începutul pandemiei.
• Ce relație există între nivelul de educație și riscul de a cădea în capcana știrilor false?
• Cum te afectează știrile false chiar dacă nu crezi în ele?
• Care este principalul mecanism de viralizare a unei informații, al unui conținut online?
• Cum poate un om obișnuit să facă diferența între știrile false și informația onestă?
• Cum poți face să circule informația falsă în mediul online?
• Două evenimente similare: cazul Colectiv și cazul Maternitatea Giulești, cu ecouri total diferite la public din cauza modului diferit în care au fost prezentate de presă, respectiv percepute de publicul larg.
• Ce categorii de vârstă sunt mai vulnerabile în fața știrilor false?
• Deciziile algoritmilor rețelelor de socializare mai importante decât deciziile editorilor de știri în ceea ce privește știrile populare?
• Cum funcționează biasul confirmării – mecanismul de cogniție implicat în acceptarea știrilor false?
Te invit așadar în rândurile de mai jos să urmărești întregul interviu cu Alina Bârgăoanu, o discuție extrem de interesantă în urma căreia cu siguranță îți vei face o idee clară despre ceea ce înseamnă fenomenul fake news, și mai ales, vei învăța să nu îi mai cazi pradă.
Citește și cartea lui Ryan Holiday, Crede-mă, te mint! pe care o poți comanda aici:
Și nu uita că:
„Când cititorii vor decide să ceară calitate în locul cantității, atunci se va schimba economia conținutului de pe internet. Manipularea și marketingul vor deveni imediat mai dificile.”
