Revoluție cu un pai: O introducere în agricultura naturală

Revoluție cu un pai: O introducere în agricultura naturală / The One-Straw Revolution: An Introduction to Natural Farming de Masanobu Fukuoka este un manifest pentru întoarcerea la agricultura organică, dar și o lectură interesantă despre dietă, sănătate, valori culturale și limitele cunoașterii umane. Altfel spus, aceasta este o carte despre agricultură care te poate inspira, tocmai fiindcă nu vorbește doar despre agricultură. 

Opinia lui Masanobu Fukuoka este că oamenii trebuie să adopte un stil de viață natural, pentru că altfel, nu pot exista nici agricultura naturală și nici alimentele naturale. Putând fi numită la fel de bine „Zen și Arta agriculturii” sau „Micuța carte verde”, cartea lui Fukuoka reflectă deopotrivă încrederea profundă a autorului ei în echilibrul lumii naturale, dar și o întreagă filozofie de viață în centrul căreia se află ideea reîntoarcerii la natură. Prin urmare, în concepția lui, cele mai bune forme de agricultură trebuie să oglindească legile naturii.

Masanobu Fukuoka (1913 - 2008) s-a specializat în microbiologie la Yokohama, devenind specialist în bolile plantelor. La 25 de ani, în urma unei revelații trăite într-o dimineață, a ajuns la concluzia că „În această lume nu există absolut nimic…”. Apoi și-a dat demisia din postul de cercetător și s-a întors în satul său natal hotărându-se să testeze veridicitatea metodei sale agricole de „a nu face nimic”. Teoria lui era că culturile cresc singure și că oamenii nu ar trebui să intervină. Însă prima lui încercare, pe livada de mandarine a tatălui său, a fost un eșec total, ducând la uscarea completă a acesteia. Cartea de față a fost scrisă la 61 de ani, după ce Fukuoka practicase agricultura naturală timp de mai bine de 30 de ani cu rezultate excepționale. În paginile ei autorul a îmbinat abil ideile sale despre natură și viață cu principiile unei agriculturi naturale bazate pe filosofia de a nu face nimic.

Intenția lui Fukuoka de a dezvolta o metodă agricolă de tipul „nu face nimic” a avut ca scop ușurarea muncii în vederea obținerii roadelor pământului. „Ce ar fi să nu fac asta?, Ce ar fi să nu fac aia?” – acesta era modul lui de gândire. În cele din urmă, a ajuns la concluzia că nu era nevoie să are, să împrăștie îngrășământ, să facă compost, sau să folosească insecticid, pentru că de fapt există foarte puține practici agricole care sunt cu adevărat necesare. Dar mai ales, pentru că a constatat că acoperirea câmpului cu un strat de paie cu șase luni înainte de a-l semăna putea ține locul tuturor practicilor agricole amintite mai sus.

„Umanitatea trebuie să înceteze să-și satisfacă dorința pentru posesiuni materiale și câștig personal și să se îndrepte în schimb spre o conștientizare spirituală.” - Masanobu Fukuoka, Revoluție cu un pai

Fukuoka susține că agricultura naturală se naște din sănătatea spirituală a individului. El consideră că vindecarea pământului și purificarea spiritului uman sunt unul și același proces și propune un stil de viață și de agricultură care creează contextul propice pentru desfășurarea acestui proces. El a devenit astfel principalul purtător de cuvânt al revoluției agricole din Japonia, iar de la publicarea volumului „Revoluție cu un pai”, în octombrie 1975, interesul pentru agricultura naturală s-a răspândit rapid printre japonezi.

Agricultura naturală despre care vorbește Masanobu Fukuoka în această carte nu are nevoie de utilaje și substanțe chimice. De asemenea, metoda lui înseamnă să nu se are pământul, să nu inunde câmpurile de orez în sezonul de creștere, să nu polueze și să nu folosească combustibili fosili. Și totuși, prin această metodă au luat naștere unele dintre cele mai productive ferme din Japonia.

Din cartea de față vei afla:

Cele 4 principii ale agriculturii naturale:

1. FĂRĂ CULTIVARE, adică fără arat sau întoarcerea brazdei. Odată ce pământul nu mai este arat, numărul buruienilor descrește rapid. De asemenea, soiurile de buruieni de pe un anumit teren se schimbă. Dacă se practică măsuri blânde, precum împrăștierea paielor și cultivarea trifoiului, în loc să se folosească substanțe chimice artificiale și utilaje, atunci mediul își revine la echilibrul natural și chiar și cele mai încăpățânate buruieni pot fi ținute sub control.

2. FĂRĂ ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE sau compost preparat. Dacă natura este lăsată în pace, solul devine mai fertil. Rămășițele organice ale plantelor și animalelor se acumulează și sunt descompuse la suprafață de bacterii și ciuperci. Cu ajutorul apei de ploaie nutrienții sunt transportați în profunzimea solului, unde devin hrană pentru microorganisme, râme și alte animale mici. Rădăcinile plantelor ajung în straturile profunde ale solului și aduc nutrienții înapoi la suprafață.

3. FĂRĂ PLIVIRE prin plugărit sau prin folosirea ierbicidelor. Dacă întregul câmp este acoperit cu paie imediat după recoltare, germinarea buruienilor se oprește brusc. O altă metodă de a combate proliferarea buruienilor este de a semăna trifoi alb odată cu cerealele, ca acoperământ pentru sol.

4. FĂRĂ DEPENDENȚĂ DE CHIMICALE. Încă mai există oameni care consideră că, în momentul în care nu mai folosesc substanțe chimice la stropirea pomilor fructiferi și a culturilor, acestea se vor veșteji sub ochii lor. Însă, adevărul este că, prin utilizarea acestor substanțe chimice, oamenii au creat, fără să își dea seama, condițiile care au transformat această teamă nefondată în realitate.

Spre surprinderea tuturor, folosind aceste principii, Masanobu Fukuoka a reușit să cultive orez, orz și secară pe terenuri acoperite de trifoi și buruieni tot timpul anului. În plus, paiele de orez pe care le împrăștie pe câmp în fiecare toamnă se dovedesc a fi soluția ideală pentru a crea un sol hrănitor pentru plante, întrucât, acestea se transformă după descompunere într-un cernoziom bogat.

Fukuoka a locuit pe insula Shikoku din sudul Japoniei, într-un climat subtropical unde principalele culturi erau orezul și mandarinele. Anul agricol al lui Fukuoka nu este unul liniar ca în agricultura industrială, unde acesta începe cu pregătirea pentru plantare și se încheie cu recoltarea. În agricultura naturală practicată de Fukuoka anul agricol începe în aprilie / mai cu plantarea semințelor de orez printre secara și orzul deja crescute, împreună cu câteva semințe de trifoi. Trifoiul acționează ca un îngrășământ natural pentru tinerele plante de orez. În luna mai, secara și orzul sunt deja mature, prin urmare, imediat după semănarea orezului, secara și orzul sunt recoltate manual, conform metodei lui Fukuoka. Ulterior paiele de secară și de orz sunt presărate înapoi pe câmp cu puțin gunoi de grajd pentru a ajuta la descompunerea acestora și a acționa ca un îngrășământ suplimentar pentru orez. În plus, paiele împreună cu trifoiul ajută la combaterea creșterii buruienilor, ceea ce corespunde perfect principiilor agriculturii practicate de Fukuoka care respinge total folosirea pesticidelor și chimicalelor.

În luna octombrie se desfășoară ultima etapă a lucrărilor agricole conform sistemului dezvoltat de Fukuoka. Acum se plantează secara de iarnă sau orzul printre plantele de orez aflate la maturitate. La puțin timp după această etapă, se recoltează orezul, tot manual, și se împrăștie paie peste răsadurile de cereale de iarnă. În lunile de iarnă se lucrează puțin pe câmp, următorul ciclu agricol începând în primăvară. Iar dacă vă întrebați cum a reușit Fukuoka să împiedice ca semințele semănate pe câmp să nu fie mâncate de dăunători, ei bine, aflați că metoda lui este cât se poate de ingenioasă. El învelește semințele în granule mici de argilă înainte de semănare. Stratul de argilă se descompune treptat în condiții umede, permițând astfel semințelor să germineze.

Aceleași principii sunt aplicate de Fukuoka și în privința cultivării fructelor și legumelor după metoda naturală. De fapt, în privința legumelor Fukuoka a făcut un pas mai departe chiar, cultivând legumele ca plante sălbatice sub pomii din livadă și sub versanții munților.

Fukuoka este de părere că pentru a cultiva legume în curtea din spatele casei este suficient să știi să cultivi legumele potrivite la momentul potrivit, pe un sol cu îngrășământ și compost organic. Fukuoka îți oferă aici toate informațiile de care ai nevoie în acest sens. Vei afla așadar când e momentul potrivit să plantezi fiecare legumă, cum să procedezi cu semințele legumelor care germinează mai greu, ce efect uimitor are trifoiul alb pentru grădina ta de legume sau de ce e bine să se amestece semințele de legume cu cele de plante aromatice. 

Cu toate că ideea unei agriculturi în care nu se utilizează îngrășăminte artificiale, pesticide sau erbicide încântă pe foarte multă lume, faptul că acest tip de agricultură este în mare parte dependent de munca manuală face ca sistemul să nu fie sustenabil în majoritatea fermelor din cauza costurilor foarte mari și a provocării de a găsi muncitori dispuși să presteze o astfel de muncă.

Potrivit lui Fukuoka, sursa principală a poluării apei din Japonia sunt substanțele chimice folosite în agricultură. Soluțiile simple propuse de Masanobu Fukuoka, cum ar fi un strat de paie așternut pe câmp și cultivarea de trifoi, nu poluează. Ele sunt eficiente deoarece elimină sursa problemei. Solul are astfel suficienți nutrienți pentru a asigura creșterea orezului și a cerealelor de iarnă pe același câmp ani la rând. Mai mult decât atât, terenurile care au fost deja afectate de cultivare sau de utilizarea substanțelor chimice pot fi reabilitate în mod eficient prin această metodă. Însă până când credința modernă în soluțiile tehnologice nu va fi zdruncinată, fenomenul poluării va continua să ia amploare.

Așadar, în această secțiune vei afla:

• metode de fertilizare naturale, care nu poluează;
• cum să scapi de buruieni și de paraziți fără erbicide și chimicale;
• cum să învelești semințele de orez (sau alte plante) în granule mici de argilă înainte de semănare pentru a nu putrezi în pământ;
• care sunt beneficiile paielor pentru fertilitatea solului;
• cum se prepară cel mai simplu compost din paie și găinaț;
• cum poți scăpa de vrăbii și buruieni cu ajutorul paielor.

Din această carte vei mai afla:

- câte substanțe chimice sunt injectate în fructe astăzi din simplul motiv că oamenii își doresc fructe mai colorate și mai mari;

- că fructele naturale pot fi produse cu un minimum de costuri și efort, de aceea ar trebui vândute la cel mai mic preț, iar oamenii nu ar trebui să mai fie suspicioși atunci când văd fructe și legume naturale vândute la prețuri mici.

- părerea autorului cu privire la motivele pentru care agricultura comercială va eșua;

- care sunt cele mai benefice alimente, atât pentru om cât și pentru mediul înconjurător;

- ce beneficii au pentru corpul uman unele insecte și alte alimente considerate de om neatrăgătoare;

- care va fi adevărata cauză a unei posibile viitoare crize alimentare;

- de ce ar fi ideal ca oamenii să fie 100% fermieri;

- de ce agricultura ar trebui să fie un mod de viață și cum îi poate ajuta ea pe oameni să aibă o viață mai bogată din punct de vedere spiritual, să se bucure de mai mult timp liber și să aibă parte de o viață mai plină de satisfacții;

- de ce munca nu ar trebui să fie muncă așa cum o definim în mod normal, ci ar trebui să însemne să facem doar ceea ce trebuie făcut pentru a ne satisface nevoile zilnice;

- cum poți avea o dietă naturală atunci când trăiești din propria grădină și ce poți mânca din ea în fiecare sezon;

- de ce alegerea hranei rafinate, în defavoarea hranei naturale, reprezintă drumul propriei distrugeri pentru omenire;

- care sunt cele 4 mari categorii de diete la nivel global, și care este varianta cea mai bună pentru fiecare dintre noi;

- de ce apar bolile și care e cea mai simplă cale de a le combate;

- ce a determinat devastarea din ce în ce mai amplă a naturii, epuizarea resurselor, tulburarea și dezintegrarea spiritului uman și ce ar trebui să facem pentru a ne întoarce la starea de dinainte;

- de ce continuăm să folosim fertilizatorii, ierbicidele, insecticidele, utilajele, din moment ce niciuna dintre acestea nu sunt necesare, decât dacă se creează condițiile în care utilizarea lor devine necesară.

În final, te invit să meditezi la acest scurt fragment din carte, și, de ce nu, să pornești propria ta revoluție a firului de pai în grădina ta, sau poate, pe un teren mai mare:

„În timp ce călătoream spre Tokyo și priveam pe geamul trenului de Tokaido, am observat cum se transformase zona rurală din Japonia. La vederea culturilor de iarnă, al căror aspect s-a schimbat complet în zece ani, am simțit o furie pe care nu o pot exprima. Vechile peisaje care aveau în centru câmpuri îngrijite de orz verde, măzăriche chinezească și rapiță înflorită au dispărut. În locul lor, se pot vedea grămezi de paie pe jumătate arse, care sunt lăsate să putrezească în ploaie. Neglijarea paielor e dovada dezordinii care guvernează agricultura modernă. Sterilitatea acestor câmpuri reflectă sterilitatea spiritului fermierului. Contestă responsabilitatea liderilor guvernamentali și indică absența unei politici agricole înțelepte. 

Ce ar mai zice oare la vederea acestor câmpuri pustii cel care, în urmă cu câțiva ani, vorbea despre o „moarte blândă” a cerealelor de iarnă, de „moartea lor pe marginea drumului”? În fața acestui tablou sumbru al câmpurilor din Japonia pe timp de iarnă, nu mai pot rămâne calm. Cu acest fir de pai, eu, de unul singur, voi începe o revoluție!

Tinerii care mă ascultaseră în tăcere râdeau acum zgomotos.

– Revoluția unui singur om! Haideți să luăm mâine un sac mare de semințe de orz, orez și trifoi, să pornim la drum cu el în spate, ca Okuninunshi-no-mikoto , și să semănăm toate câmpurile din Tokaido.

– Asta nu e revoluția unui singur om, am râs eu, ci revoluția unui singur fir de pai!”