Pădurea comestibilă: Pentru recolte abundente în orice anotimp

Pădurea comestibilă: Pentru recolte abundente în orice anotimp / La forêt comestible - Pour des récoltes abondantes en toute saison de Damien Dekarz ne propune un nou model de agrosilvicultură inspirat de pădurile sălbatice. Mai exact, susține autorul, putem să ne amenajăm grădinile în care cultivăm fructe și legume sub forma unor păduri comestibile în care vița-de-vie se poate cățăra pe măr, lângă care am plantat un alun, lângă care crește un zmeur, un căpșun și niște ciuperci pleurotus. Exact la fel cum într-o pădure există pomi de diverse mărimi, tufișuri, ciuperci, liane. Pe scurt, pentru Damien Dekarz, pădurea comestibilă este un sistem de producție alimentară care colaborează cu natura.

„Această carte este o invitație la imitarea naturii. Dincolo de sfaturile pe care le puteți citi sau auzi, vă propun să priviți natura și să vă inspirați din ea în mod profund. După mine, ea e cea care propune cele mai bune soluții.”

Trainer, designer și lector, Damien Dekarz popularizează permacultura și agroecologia încă din anul 2014 pe canalul său de YouTube intitulat „permaculture agroécologie etc...” care are în momentul de față peste 400 de mii de abonați.  

Damien a experimentat, creat și înregistrat numeroase tehnici și instrumente de grădinărit ușor adaptabile în diverse împrejurări, despre care puteți afla mai multe amănunte pe site-ul său: www.permacultureetc.com. La editura ap! a mai apărut de același autor și titlul „Permacultura în grădină lună de lună”.

Damien Dekarz a copilărit în mijlocul naturii, la țară, în sudul Franței, ulterior călătorind în jurul lumii și studiind diverse biotopuri. După cum mărturisește el însuși, Amazonia peruană l-a inspirat mult în conceperea pădurilor comestibile. Dar autorul a călătorit, studiind diversele soiuri de plante, și în Maroc, în apropierea deșertului saharian, a traversat Sahara mauritaniană făcând autostopul și a semănat semințe de baobab în Senegal.

Odată întors în Franța a creat și a îngrijit, bucurându-se de rezultate excelente trei păduri-comestibile în care a experimentat aproape tot ce se putea experimenta în materie de pădure comestibilă, bazându-se pe unul din principiile de bază ale permaculturii, și anume, să te adaptezi întotdeauna în funcție de context și să nu  copiezi fără discernământ tehnici luate de-a gata. De altfel, pădurile comestibile sunt frecvent întâlnite în: Amazonia, în Maroc și chiar în Europa (despre unele dintre acestea puteți citi mai multe detalii în carte).

În grădina din Grand-Jas, Damien a reușit să obțină fructe și legume din belșug și să creeze un mediu prietenos pentru numeroase specii de insecte și păsări fără să are, fără să pună îngrășăminte și pesticide și fără să ude aproape deloc. În grădina amenajată pe un teren foarte calcaros a reușit să amenajeze o mică pădure comestibilă foarte productivă cu puțină apă și cu foarte puțin spațiu la dispoziție. 

În prezent autorul locuiește în Limousin, unde administrează o fermă veche de 4 hectare, cu o casă și două hambare din piatră. Pe aceste terenuri se află o pădure de aproximativ 4 000 de metri pătrați în care s-au plantat în special castani și stejari. 

În grădina din jurul casei, are câțiva pomi fructiferi bătrâni care  produc mere, pere, cireșe sălbatice și castane. Pajiștea de 3 hectare o transformă puțin câte puțin cu o viziune inspirată din permacultură.

Cu alte cuvinte, aici experimentul este în plină desfășurare:

„Câteva panouri solare și baterii de recuperare ne furnizează o parte din energia electrică. Câteva găini și rațe ne dau ouă, grădina de legume de aproximativ 350 de metri pătrați și sera abundă de legume în mod regulat, un iaz mare de aproximativ 300 de metri pătrați ne permite să pescuim câțiva pești. O iapă și două măgărițe întrețin pajiștile și produc gunoi de grajd. Ne dorim să redăm cât mai mult spațiu naturii sălbatice, cu porțiuni fără animale domestice și fără plante cultivate.

Pe lângă asta, activitatea mea principală este plantarea unei păduri comestibile pe mai mult de un hectar. Până în momentul în care scriu aceste rânduri, aproape 1 000 de copaci au fost plantați în mai puțin de doi ani, iar acesta nu este decât începutul.”

Așadar, Damien Dekarz știe ce spune atunci când vorbește despre pădurile comestibile, putându-ne da sfaturi avizate cu privire la ce se pretează și la ce nu se pretează pentru un astfel de ecosistem. 

Dacă doriți să vă amenajați propria pădure comestibilă, în cartea de față veți găsi toate informațiile și toate sfaturile utile de care aveți nevoie pentru a începe un astfel de demers. 

Cartea este împărțită în 7 părți după cum urmează:

1. PARTEA I: DE CE SĂ CREĂM O PĂDURE COMESTIBILĂ?

„Pornind de la un teren gol, natura va deveni pădure, dacă o lăsăm să avanseze fără restricții.”

Pornind de la întrebarea: „Cum am menține terenurile goale dacă petrolul s-ar epuiza sau dacă ar fi prea scump?” autorul susține că pădurile comestibile ar fi soluția ideală pentru o astfel de situație întrucât pomii fructiferi ne permit să ne producem hrana, limitându-ne consumul de energie fosilă. Pădurile cultivate ne pot îndeplini cu generozitate toate nevoile alimentare, fără să fim nevoiți să folosim petrol. În plus, putem să integrăm animale în pădurile noastre comestibile și putem să păstrăm câteva luminișuri pentru a cultiva câteva legume și cereale.

Studiind prin comparație agricultura industrială și pădurile comestibile, observăm cum balanța înclină vizibil în favoarea variantei ecologice de a ne produce hrana. 

Tot în această secțiune vom afla mai multe detalii interesante despre acești „străini de lângă noi” – copacii –  și vom învăța să-i ocrotim și să-i prețuim mai mult datorită numeroaselor beneficii pe care ni le aduc.

În continuare, privim pentru o clipă prin lupa viitorului și ne imaginăm cum ar putea arăta în viitor orașele în care vom locui:

„Având în vedere că orașele sunt din ce în ce mai mari și că din ce în ce mai mulți oameni locuiesc la oraș, vin aici cu o propunere pentru orașele de mâine: un imobil cu viță-de-vie și kiwi care se cațără pe fațadă, marcotate  în jardiniere la fiecare etaj. Pe multe acoperișuri se pot instala stupi și grădini de legume. Parcurile ar avea iazuri, grădini de legume și garduri verzi fructifere. De-a lungul străzilor, mini-păduri comestibile cu pomi fructiferi asociați cu arbuști cu fructe roșii și alte plante aromatice ar înfrumuseța orașele.

Inspirându-ne din natură, cred că este posibil să creăm orașe plăcute, productive și care adăpostesc biodiversitatea vegetală și animală. Evident, sunt conștient de dificultatea transformării peisajului urban, iar propunerea mea i-ar putea face pe unii să zâmbească. Totuși, sunt conștient și de mizele sociale și ecologice, iar o schimbare a civilizației este esențială pentru binele tuturor.”

PARTEA A II-A: CREAREA UNEI PĂDURI COMESTIBILE

E timpul să trecem la treabă! În această secțiune autorul vă oferă sfaturi utile privitoare la crearea unei păduri comestibile. Ca orice lucru nou, amenajarea unei păduri comestibile necesită o serie de cunoștințe cu privire la:

Design

În funcție de ce obiective veți dori să atingeți cu pădurea voastră comestibilă, puteți avea în vedere amenajarea:

1. Unui coridor ecologic

2. Unui ochi de apă

Sol:

• Ararea solului. Terenul trebuie arat sau nu?

• Textură – cum trebuie îngrijit solul în funcție de textura pe care o are?

Fotosinteza, evapotranspirația și respirația plantelor: Datorită fotosintezei, evapotranspirației și respirației, plantele sunt capabile să producă fertilitate.

Micoriza: rezultatul asocierii dintre rădăcina unei plante și o ciupercă. La fel cum oamenii sunt legați între ei prin Internet, într-o pădure, copacii, lianele, arbuștii... sunt conectați unii cu alții via micorize. De aceea este important să cunoști câteva trucuri pentru a obține un pământ bogat în micorize.

Plantele fixatoare de azot: ce rol au, câteva exemple și câteva trucuri pentru a fixa azotul în pământ prin intermediul plantelor;

Mulcirea: acțiunea de acoperire a solului cu scopul de a-l proteja, de a-l hrăni, de a limita creșterea ierburilor, de a preveni evaporarea apei.

Cele șapte straturi vegetale. O pădure comestibilă ar putea cuprinde următoarele zone de vegetație: 

• Baldachinul  cu arbori mari (castani, nuci, meri...)

• Arbuștii și pomii tăiați (aluni, piersici, soc...)

• Tufișurile (coacăz, goji, afin...)

• Plantele erbacee (roșii, ardei, varză, urzică...)

• Plantele acoperitoare de sol (căpșun, tătăneasă...)

• Rădăcinoasele și tuberculii (cartofi, morcovi...)

• Lianele (viță-de-vie, kiwi, mur...)

Umbra și lumina: Buna gestionare a umbrei și a luminii îi va permite pădurii voastre comestibile să se dezvolte frumos.

Soarele și căldura: Soarele este esențial pentru fotosinteză, de aceea, când este posibil, pădurea comestibilă ar trebui să fie orientată spre sud.

Lizierele: La granița dintre pădure și câmpie au loc cele mai interesante fenomene. Acolo se găsește cea mai mare bogăție de plante și cea mai mare diversitate.

Murul: murul ajută pădurile să crească. De fapt, acest arbust spinos, care crește în mod natural în liziera pădurii, protejează semințele și mlădițele tinere.

Diferite plante cățărătoare: Planta cățărătoare va fi un aliat aproape esențial pentru creșterea productivității terenului vostru. Astfel, un frasin poate susține kiwi, un arțar poate susține dovleci sau chiar un stejar poate susține fructul pasiunii.

PARTEA A III-A: ALTOIREA, TĂIEREA

Altoirea: permite producerea fructelor dorite, având calitățile gustative alese. De asemenea, prin altoire este posibilă transformarea unor copaci sălbatici în pomi fructiferi: prunii pot fi altoiți pe porumbari și perii pot fi altoiți pe păducei...

În această secțiune veți putea citi despre:

• Diferitele tehnici de altoire folosite în mod curent;

• Câteva exemple de altoire care vor da rezultate excelente.

Toaletarea pomilor sau tăierea are un rol esențial în dezvoltarea sănătoasă și estetică a pomilor. Din această secțiune veți afla:

• Avantajele toaletării pomilor fructiferi;
• Importanța toaletării pentru arborii din jur;
• Care este momentul cel mai potrivit pentru a toaleta copacii din pădurea comestibilă;
• Formele fructifere: Deși sunt de preferat formele naturale, când sunt mulți copaci pe un teren, poate fi necesar să le oferiți o formă care le va permite tuturor să aibă acces la lumină. De asemenea, trebuie să aveți în vedere ca fructele să rămână accesibile pe timpul recoltei.
• Tăierea „în cap de salcie” sau „tăierea în coroană-tufă” sau „tăierea în scaun” se referă la procedeul prin care crengile copacilor sunt tăiate la ieșirea din trunchi. În engleză, „pollarding”. (n. trad.)
• Tehnica Chop and drop - o tehnică foarte eficace pentru a face un teren fertil fără intervenție.

PARTEA A IV-A: CONCEPEREA PROPRIULUI LOC

Din această secțiune veți afla ce trebuie să faceți pas cu pas pentru a vă crea propria pădure-comestibilă în următoarele situații:

• Când proiectul începe pe o pajiște întinsă fără copaci sau clădiri. În această situație se poate da frâu liber imaginației aproape fără limite.

• Când proiectul începe de la o pre-livadă. Dacă vă doriți să creați o pre-livadă pentru a asocia pomii fructiferi cu câteva erbivore, va trebui să păstrați o distanță de aproximativ 10 metri între pomi (cu tulpină înaltă), pentru ca iarba să poată profita de soare, să crească bine și să hrănească animalele.

• Pornind de la un codru sau de la o pădure sălbatică. Deși pare destul de complicat, poate fi o idee bună deoarece solul este deja fertil, bogat în materie organică, ciuperci și alte organisme vii. 

• Culturi de tip lasagna într-o grădină lemnoasă  (fostă pădure de conifere). Culturile în straturi supraînălțate previn apariția concurenței între legumele tinere și copacii bine înrădăcinați. În plus, cultura de tip lasagna permite cultivarea legumelor pe toate tipurile de sol, chiar și pe cele mai acide sau mai calcaroase.

• Pornind de la o livadă. Crearea unei păduri comestibile pornind de la o livadă este, cu siguranță, mult mai simplă decât pornind de la o pajiște sau de la o pădure sălbatică. Însă și acest tip de amenajare ridică unele probleme.

• Tot aici autorul vă va oferi exemplul unei transformări cu scop comercial.

Gardurile vii sunt un alt subiect pe care autorul îl abordează în această secțiune deoarece ele pot fi o bună modalitate de a începe să imităm modelele naturale. Acestea pot juca mai multe funcții: de paravânt, de barieră de sunet, pot fi fructifere, melifere, furajere și pot crea diferite microclimate, controlând circulația maselor de aer.  Dacă optați pentru ele, aveți de ales între mai multe variante precum:

• Gardul viu fructifer, prezintă două avantaje majore fiind deopotrivă comestibil și  având totodată rol de paravânt;

• Gardul viu furajer care va hrăni animalele și le va oferi un adăpost vara, pe caniculă.

• Gard viu melifer care va atrage polenizatorii.

Ce asocieri putem face în grădină?

Iată un exemplu foarte practic:

„O grădină de legume poate fi cultivată și multietajat, imitând pădurea. În stânga: pepenii galbeni acoperă solul, sub baldachinul creat de roșii. În dreapta: Fasolea și topinamburul formează baldachinul și dovlecii se întind pe sol.”

În această secțiune veți afla mai multe posibile asocieri pe care le puteți face în grădină, dar și alte lucruri foarte practice ca de exemplu:  

• Cum se plantează un pom?

• Cum se creează un strat supraînălțat pe o pantă?

• Când se plantează?

• Care este importanța microclimatelor?

• Are nevoie să fie udată o pădure comestibilă, când și cât?

PARTEA A V-A: CUNOAȘTEREA, ALEGEREA ȘI ÎNMULȚIREA PLANTELOR

În această secțiune, autorul vă oferă alte informații practice care trebuie cunoscute în mod obligatoriu de un fermier care se aventurează în amenajarea unei păduri comestibile. Este vorba mai exact despre informații referitoare la:

• Polenizarea pomilor fructiferi;

• Înmulțirea plantelor;

• Sâmburi și semințe;

• Cum să semănați pomi;

• Marcotare și butășire;

• Plante exotice;

• Alegerea plantelor;

• Boli.

PARTEA A VI-A: PLANTELE PENTRU O PĂDURE COMESTIBILĂ

În această secțiune autorul te ajută să îți alegi înțelept plantele pe care să le cultivi în pădurea ta comestibilă. Este vorba mai exact de:

• O listă cu plante fixatoare de azot perene;

• O serie de liane comestibile;

• Mai multe soiuri de legume perpetue;

• Cum să obții recolte proaspete pe toată durata anului (asocierea pomilor fructiferi cu legumele permite obținerea de recolte pe toată durata anului).

• Un tabel cu diversele soiuri de meri și calitățile gustative ale merelor pe care le fac.

PARTEA A VII-A: DIVERSIFICAREA PRODUCȚIILOR

Într-o pădure comestibilă se pot obține cu ușurință toate alimentele necesare pentru a avea o alimentație sănătoasă: fructe, legume și ouă, cereale, ciuperci, miere, pește, carne și chiar lapte. 

Din această secțiune veți afla:

• Ce animale se pot adapta cu ușurință într-o pădure comestibilă; 

• De ce este bine să creșteți găini în pădurea comestibilă și câteva specii de găini din care puteți alege; 

• De ce avantaje beneficiați dacă creșteți rațe în pădurea comestibilă; 

• În ce condiții puteți crește măgari și cai;

• De ce condiții au nevoie albinele;

• Cum puteți crește ciuperci;

La final nu-mi rămâne decât să îți urez succes! în cazul în care te vei hotărî să îți amenajezi propria pădure comestibilă și să meditezi la cuvintele sale care reflectă cât se poate de realist trista realitate:

În prezent, anumite activități ale oamenilor distrug solul, duc la pierderea biodiversității, poluează aerul, apa, pământul... Toate resursele se epuizează cu o viteză din ce în ce mai mare. Dacă nu schimbăm nimic, nimic nu se va schimba... Totuși, există speranță. Este posibil să încurajăm biodiversitatea, să absorbim CO2-ul din atmosferă, să producem hrană, să recreăm ecosisteme în care este plăcut să trăim, cu ajutorul pădurilor comestibile în care fiecare bucată de pământ devine productivă, asemenea unei mini-rezerve naturale. Fiecare grădină poate deveni o sursă de inspirație. Agricultura poate schimba cursul și contribui la construirea unui viitor captivant. 

Ar trebui să plantăm mai mulți copaci care să asigure necesitățile generațiilor viitoare. Ce altceva am putea face mai util de atât? 

- Damien Dekarz, Pădurea comestibilă