Spre deosebire însă de eroul stendhalian, ascensiunea lui Aspru nu este determinată exclusiv de ambiția socială, ci și de dorința obsesivă de a cuceri o femeie inaccesibilă, aparținând unei clase sociale superioare.
„Să te implici pentru o cauză, să te minunezi în fața naturii, să prețuiești prietenia, să râzi sau să citești… [Marie Robert] ne explică de ce aceste surse de bucurie sunt mai vitale ca niciodată.” — Marie Claire
Nicolae Manolescu îl consideră pe Ion „o brută ingenuă, care trăiește în preistoria moralei, într-un paradis foarte crud”. În aceeași direcție interpretativă se înscrie și George Călinescu, care afirmă: „În planul creației, Ion este o brută. A batjocorit o fată, i-a luat averea, a împins-o la spânzurătoare și a rămas în cele din urmă cu pământ”.
O formă de rezistență împotriva heirupismului modern, care ne arată că marile idei, iubirea, creativitatea și chiar fericirea apar adesea atunci când încetăm să mai alergăm. Dacă simțiți că trăiți mereu pe fugă și că nu mai aveți timp să vă ascultați propriile gânduri, această carte poate fi refugiul perfect în care să vă regăsiți echilibrul.
Această carte s-a născut: „din nevoia de a spune poveștile femeilor pe care istoria oficială le-a uitat, cu toate că sunt figuri importante în comunitatea lor. Femei care nu sunt întotdeauna puternice, dar sunt curajoase, care au luptat și continuă să lupte împotriva prejudecăților și a dificultăților, într-un mediu care, adesea, le obligă să lucreze în condiții precare și în roluri marginale.” (Bibbiana Cau)
„Adam și Eva” este cel romanul pe care Liviu Rebreanu l-a iubit cel mai mult:
„Din tot ce-am scris până acum, «Adam și Eva» mi-e cartea cea mai dragă. Poate pentru că într-însa e mai multă speranță, dacă nu chiar mângâiere, pentru că într-însa viața omului e deasupra începutului și sfârșitului pământesc, în sfârșit, pentru că «Adam și Eva» e cartea iluziilor eterne...” – Liviu Rebreanu
„Povestea uimitoare și reală despre modul în care familia Guinness și-a folosit averea și influența pentru a schimba viața a milioane de oameni este o sursă absolută de inspirație.”
– Eric Metaxas, autorul bestsellerului New York Times, „Bonhoeffer”
Meritele cărții au fost recunoscute pe deplin în epocă, fiind distinsă cu „Marele Premiu al Romanului” în 1924 de Societatea sciitorilor români, tradusă în peste douăzeci de limbi și adaptată cinematografic în 1965 de Liviu Ciulei, într-o producție cinematografică care a câștigat Premiul pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes.
„Ceea ce mi-am dorit să transmit prin acest roman nu au fost atât detaliile unor vieți ale căror urme s-au pierdut în meandrele istoriei, cât o atmosferă, un context, o ascensiune antreprenorială cu adevărat formidabilă; și-apoi, un oraș, Milano, care în acei ani plini de efervescență de după Unificare a fost un laborator unic de creativitate și inovație, cel mai fertil mediu pentru a da naștere talentului fondatorilor unuia dintre cele mai recunoscute branduri din lume, aflat de peste 150 de ani în fața ochilor și pe papilele noastre gustative.” - Silvia Cinelli
Profund ancorată în realitatea satului ardelean, Moara cu noroc scoate în evidență capacitatea excepțională a lui Ioan Slavici de a surprinde psihologia oamenilor simpli și mecanismele morale care le guvernează existența. George Călinescu l-a numit „un instrument de observație excelent al mediului rural”, în timp ce Titu Maiorescu l-a apreciat pentru autenticitatea operelor sale, spunând că acestea „ne-au înfățișat ceea ce este, ceea ce gândește și ceea ce simte românul în partea cea mai aleasă a firii lui etnice”.
„În același timp realist, amuzant, cinic și noir, acest prim roman al lui François Velin ne arată cealaltă față a visului american. O adevărată plăcere să-l lecturezi.” – Télé 7 Jours
Laurence Devillairs ne invită să ridicăm ancora grabei, să ne desprindem de țărmul automatismelor și să ne lăsăm purtați, fără teamă, pe valurile propriilor întrebări esențiale.
Pentru că în aceste pagini, marea nu este un decor, ci un maestru: un profesor blând, uneori doar puțin sever, care ne învață să trăim cu mai mult sens și cu mai mult respect față de noi înșine și față de ritmurile lumii.
